Archive for the ‘Dreptul Familiei’ Category

Planul Parental – Aspecte generale!

Tuesday, April 17th, 2012

SCALES2B Planul Parental   Aspecte generale!

În toate dosarele de pe rolul instantelor judecatoresti ce au ca obiect exercitarea autoritatatii părintesti sau cu privire la locuinta minorilor, fiecare dintre cei doi părinti, separat sau părintii împreună, ar fi ideal sa să pregătească si să transmită instantei un plan parental propus.

Planul parental agreat în comun dovedeste maturitatea emotională a părintilor si evită ca instanta să impună un plan parental standard care, prin generalitatea sa, ar servi mai putin interesul părtilor.

Exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti dupa divort are succes doar daca dorinta si abilitatea parintilor de a comunica si colabora este suficient de mare. Deoarece autoritatea parinteasca implica responsabilitatea ambilor parinti in legatura cu deciziile care privesc copiii este esential ca parintii sa poata discuta intr-o atmosfera non-conflictuala, de siguranta si confidentialitate  pentru a putea cadea de acord cu privire la custodia asupra copilului, stabilirea locuintei copilului dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si copil, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului, modalitatile in care se achita aceasta contributie, etc.

Planul parental ar trebui sa fie destul de detaliat si sa atinga urmatoarele aspecte:
1.    Autorii intelegerii, identificarea parintilor si copiilor minori.
2.    Modul de exercitare a autoritatii parintesti (custodia comuna).
3.    Programul de vizitare (in timpul saptamanii, in week-end, noptile din timpul saptamanii si din timpul week-end-ului,etc)
4.    Ingrijiri medicale (medic de familie, medic specialist,etc)
5.    Reguli in educarea copilului.
6.    Reguli pentru petrecerea vacantelor (in concediile parintilor, vacante scolare, sarbatori de Paste,Craciun,An nou,zile de nastere, onomastice, etc.)
7.    Educatia copiilor.
8.    Modul de luare al deciziilor in problemele importante in legatura cu copii (activitati scolare si extrascolare, persoane care ingrijesc copii in lipsa parintilor, starea de sanatate,prieteni,etc.) sau in problemele curente (rutina zilnica,efectuare teme,alimentatie, cumparaturi de imbracaminte,incaltaminte, rechizite,etc, activitati in timpul liber, vizite la prieteni,cunostinte, rude, etc.)
9.    Modul de rezolvare a disputelor cand trebuie luate decizii de ambii parinti.
10.    Cheltuielile privind obligatia de intretinere (asazisa pensie alimentara).
11.    Comunicarea si schimbul de informatii dintre parinti, intre parinti si copii.
12.    Ingrijirea copiilor in lipsa parintilor (bone, bunici,etc.).
13.    Activitati extrascolare.
14.    Transportul copiilor intre locuintele celor doi parinti.
15.    Mentinerea relatiilor cu membrii familiei extinse (bunici, frati, surori, unchi,matusi,verisori,etc.)
16.    Religia copilului.

Atentie!

  • Planul parental trebuie semnat de catre ambii parinti, cu mentiunea expresa ca au citit toate inscrisurile (paginile planului, anexe, etc.) reprezentand planul parental, iar intelegerea este facuta in interesul superior al copilului/copiilor si  reprezinta vointa lor libera, neviciata.

 

Planul Parental – Structura!

Tuesday, April 17th, 2012

custodie comuna 06 Planul Parental   Structura!

În cazul unei separări a părinților este nevoie ca aceștia să negocieze un plan parental care să permită implementarea autorității parentale comune.

Astfel ei vor trebui să decidă cu privire la:

1.    Domiciliul minorului;
2.    Programul de legături personale;

  • În timpul săptămânii;
  • În weekend;
  • Nopțile în care minorul va dormi la fiecare dintre cei doi părinți.

3.    Îngrijiri medicale (ex. cine este medicul pediatru curant al copiilor, ce se întâmplă în cazul în care copiii suferă de boli cronice);
4.    Regulile cu privire la educarea copiilor (regulile să fie aceleași în ambele case, privind creșterea și educarea copiilor în domeniile importante din viața lor);
5.    Vacanțele;

  • Concedii: Petrecerea concediilor cu ambii copii împreună;
  • Programul copiilor în perioada vacanțelor când ambii părinți lucrează;
  • Celebrarea unor evenimente importante.

6.    Educația copiilor;
7.    Luarea deciziilor;

a. Problemele importante în legătură cu copiii asupra cărora decid împreună sunt:

  • Activitățile și performanțele școlare;
  • Activități extrașcolare (excursii, tabere, cursuri, competiții);
  • Starea lor de sănătate;
  • Grupul de prieteni

b. Deciziile în legătură cu problemele curente vor fi luate separat:

  • Rutina zilnică
  • Efectuarea temelor;
  • Alimentație;
  • Cumpărături (îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, etc);
  • Plimbări și activități cu copiii în timpul liber;
  • Vizite la prieteni, cunoștințe, rude

8.    Rezolvarea disputelor atunci când părinții trebuie să ia decizii împreună;
9.    Suportarea cheltuielilor privind pensia alimentară (obligația de întreținere);
10.    Schimbul de informații cu privire la copii;
11.    Îngrijirea copiilor în lipsa părinților;
12.    Ocazii și evenimente speciale;
13.    Activități extrașcolare;
14.    Transportarea copiilor între cele două case;
15.    Menținerea contactului când copiii sunt cu celălalt părinte;
16.    Menținerea legăturilor cu membrii familiei extinse;
17.    Aspecte privind eventuale probleme de comportament sau psihiatrice;
18.    Deciziile cu privire la religia minorului și frecvența participărilor la serviciul religios.

Atentie!

  • Pentru instanțele de judecata existența unui plan parental pre-negociat de părți este de natură a simplifica procedurile de audiere în instanță precum și scrierea sentinței. Instanța trebuie doar să verifice sumar că interesul superior al copilului este protejat de un astfel de acord și să încuviințeze tranzacția.

 

Planul Parental

Tuesday, April 17th, 2012

cont Planul Parental

Planul parental (Parenting plan) reprezintă modalitatea prin care se implementează custodia comună.

În general instanța de judecata se așteaptă ca cei doi părinți să negocieze prevederile acestui plan parental datorită faptului că ambii părinți au drepturi egale cu privire la creșterea și educarea minorilor datorită introducerii in Noul Cod Civil, începând cu 1 octombrie 2011 a instituției de autoritate părintească comună.

În general un plan parental de calitate poate fi redactat dacă se apelează la un avocat sau mediator.

Un plan parental este un document care descrie detaliat și cat mai clar cu putință modul în care “autoritatea părintească” și “programul de legături personale între copil și părinți” vor fi implementate post-divorț.

Există planuri parentale în majoritatea țărilor civilizate. În SUA, de pildă, (locul majoritar de inspiratie) planurile parentale sunt foarte detaliate și descriu cu larg de amănunte (în forma unui chestionar) situațiile viitoare asupra cărora părinții trebuie să cadă de acord ÎNAINTE de a se prezenta la judecător, singuri sau însoțiți de un avocat sau mediator.

Obtinerea unui ordin de protectie – interzicerea oricarui contact cu victima!

Saturday, March 24th, 2012

STOP Obtinerea unui ordin de protectie – interzicerea oricarui contact cu victima!

Cea mai importanta noutate aduse de “Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie” o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta de catre instanta de judecata.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

 Atentie !

  • Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Legislatie:

  • Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
  • Legea nr. 25/2012 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 165 din data de 13 martie 2012.

Obtinerea unui ordin de protectie – obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute!

Saturday, March 24th, 2012

violenta domestica 01 Obtinerea unui ordin de protectie – obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute!

Cea mai importanta noutate aduse de “Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie” o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta de catre instanta de judecata.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  1. evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  3. limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  4. obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  5. interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  6. interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  7. obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; 
  8. incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Atentie !

Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Legislatie:

  • Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
  • Legea nr. 25/2012 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 165 din data de 13 martie 2012.

 

Obtinerea unui ordin de protectie – obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime fata de victima!

Saturday, March 24th, 2012

violenta in familie 06 Obtinerea unui ordin de protectie   obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime fata de victima!

Cea mai importanta noutate aduse de “Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie” o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta de catre instanta de judecata.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Pe langa masurile de mai sus, instanta poate dispune:

  • suportarea de catre agresor a chiriei si a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala;
  • obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Atentie !

  • Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Legislatie:

  • Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
  • Legea nr. 25/2012 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 165 din data de 13 martie 2012.

 

Violenta in Familie. Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Saturday, March 24th, 2012

violenta in familie 01 Violenta in Familie. Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Legea defineste formele prin care se poate manifesta violenta in familie:

  • violenta verbala;
  • psihologica;
  • fizica;
  • sexuala;
  • enonomica;
  • sociala sau spirituala.

Victima violentei in familie are dreptul:

- la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private;
- la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
- la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale;
- la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita;
- la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt:

- centre de primire in regim de urgenta;
- centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
- centre de asistenta destinate agresorilor;
- centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
- centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.

Aceste unitati ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie.

Centrele de primire in regim de urgenta (adaposturi) asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, locatia acestora fiind secreta publicului larg.

 Atentie !

  • Cea mai importanta noutate aduse de lege o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  1. evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  3. limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  4. obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  5. interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  6. interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  7. obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  8. incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Pe langa masurile de mai sus, instanta poate dispune:

  • suportarea de catre agresor a chiriei si a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala;
  • obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Atentie !

  • Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta.

 Legea prevede si contraventii ce se sanctioneaza:

– cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei:

  1. refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor;
  2. schimbarea destinatiei adapostului.

- cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei:

  1. refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut;
  2. incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.

Legislatie:


Custodie comuna

Sunday, January 15th, 2012

custodie comuna 02 300x214 Custodie comuna

  • Autoritatea parinteasca comuna in caz de divort este cunoscuta si sub numele de custodie comuna si se refera la situatia in care domiciliul de baza al copilului este la un parinte, dar ambii parinti participa la luarea deciziilor importante cu privire la cresterea copilului lor (deciziile cu privire la religia copilului, la asistenta medicala, intretinere si educatie – spre exemplu la ce gradinita sau la ce scoala sa fie inscris copilul, etc.).
  • Aceasta prevedere are la baza prezumtia ca este in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa se exercite in comun si in caz de divort al parintilor.
  • Custodia comuna asigura dreptul copilului la grija parinteasca normala si permanenta din partea ambilor parinti precum si prezenta celor doi parinti in viata copilului si dupa divort, acestia avand aceeasi responsabilitate si posibilitate de a lua decizii referitoare la problemele copilului.
  • Prin urmare, regula este ca, dupa pronuntarea divortului, autoritatea parinteasca se exercita  in comun de catre ambii parinti (art. 397 Cod Civil).
  • Exceptie de la aceasta regula, atunci cand exista motive intemeiate care conduc la concluzia ca nu ar fi in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti, instanta de tutela hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, numit parinte custodian. Celalalt parinte – parintele necustodian – are dreptul de a veghea asupra modului de crestere si  educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia  (art. 398 Cod Civil).
  • In cazuri exceptionale, daca interesul copilului o cere, instanta hotaraste plasamentul copilului la o ruda,  la o alta familie sau persoana sau la o institutie de ocrotire specializata (art. 399 alin 1 Cod Civil). Acestea exercita drepturile si  indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului.
  • In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei (art. 399 alin. 2 Cod Civil).

 

Program de vizitare minor!

Sunday, January 15th, 2012

Adoptie 01 221x300 Program de vizitare minor!

Daca pensia de intretinere este un drept al copilului (si nu al parintelui care il creste, asa cumde multe ori se considera), dreptul de vizitare este un drept al parintelui, de a se implica in cresterea si dezvoltarea copilului, de a avea relatii personale cu acesta.

Stabilirea unui program de vizitare care sa permita o relatie reala si efectiva intre copil si parinte, este necesara pentru a nu afecta procesul de dezvoltare si maturizare a copilului, proces ce presupune recunoasterea imaginii paterne/materne si sentimentul de siguranta si autoritate conferite de prezenta paterna/materna.

In cazul in care cei doi soti au copii minori din casatorie, o data cu procesul de divort, se va stabili: A. domiciliul copilului (de regula la unul dintre parintii sai); B. contributia fiecarui parinte la cheltuielile de intretinere ale copilului; C. relatiile personale ale copilului cu celalalt parinte la care copilul nu va locui permanent, prin admiterea unui program de vizitare, iata cateva din variantele alese de catre parti:

varianta nr. 1:

  • primul si al treilea weekend din luna, de vineri de la ora 16.00 pana duminica la ora 18.00;
  • alternativ, un an pe perioada vacantei de Pasti, un an in perioada Sarbatorilor de Iarna;
  • 1 luna in perioada vacantei de vara.

 varianta nr. 2:

  • in fiecare a treia sambata din luna de la ora 11 pana a doua zi duminica la ora 17, cand poate sa o ia la domiciliul sau.

  varianta nr. 3:

  • în prima si a treia saptamâna din luna, de sâmbata de la orele 11 si pâna duminica la orele 17 cu posibilitatea reclamantului de a duce minorul la domiciliul sau, iar la sfârsitul programului sa-l înapoieze pârâtei;
  • în vacanta de vara – o saptamâna;
  • între Craciun si Revelion – 3 zile de vacanta, cu posibilitatea reclamantului de a duce minorul la domiciliul sau iar la sfârsitul programului sa-l înapoieze pârâtei;

  varianta nr. 4:

  • in primul si al treilea weekend din luna, de vineri de la ora 16.00 pana duminica la ora 18.00 cu posibilitatea de a duce minorul la domiciliul subsemnatului iar la sfârsitul programului sa-l înapoiez reclamantei-pârâte;
  • alternativ, de Pasti si cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, pe toata perioada vacantelor date cu acest prilej;
  • o luna in vacanta de vara;

*Mentionam faptul ca acest program de vizitare este cel mai folosit de catre parti in instanta de judecata.

 

De asemenea, tot in cadrul unui dosar in care sunt implicati si minori, partile mai pot cere instantei de tutela:

  • furnizarea de informatii despre starea de sanatate a minorului;
  • furnizarea de informatii despre activitatiile si rezultatele scolare ale minorului;
  • încuviintarea posibilitatii de a iesi din tara cu minorul;
  • etc.

 

Conventia Matrimoniala

Friday, January 6th, 2012

prenuptial agreement21 300x198 Conventia Matrimoniala

“Dragostea nu se contorizeaza in acte semnate la primarie sau reguli prestabilite”

Pornind de la aceasta idee, va informam ca in alte tari, cei care apeleaza frecvent la incheierea unei conventii matrimoniale/contract prenuptial sunt persoanele trecute printr-o casatorie anterioara sau care au acumulat o avere considerabila si doresc, astfel, sa isi protejeze bunurile.

În limbajul obişnuit se foloseşte sintagma contract prenupţial (care, însă, nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale).

Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte.

Atentie !

Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a actului.

1. Conventia Matrimoniala se poate încheia:

  • înainte de căsătorie (şi atunci va produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei);
  • în timpul căsătoriei (şi atunci va produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei);

2. Obiectul convenţiei matrimoniale:

- obiectul convenţiei matrimoniale îl constituie regimul matrimonial pe care soţii îl aleg ca alternativă la regimul matrimonial legal.

Convenţia matrimonială se supune dispoziţiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu excepţia cazurilor speciale prevăzute de lege; în caz contrar, convenţia devine nulă în mod absolut;

Prin convenţie matrimonială nu pot fi încălcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale si nu poate aduce atingere egalităţii dintre soţi, autorităţii părinteşti sau transmiterii moştenirii legale.

3. Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj):

  • prin convenţie matrimonială se poate conveni ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate;
  • poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei;
  • nu este supusă raportului donaţiilor (obligaţie pe care o au descendenţii şi soţul supravieţuitor de a aduce la masa succesorală bunurile primite ca donaţie de la defunct) ci numai reducţiunii liberalităţilor (restrângere prin hotărâre judecătorească a deciziei unei persoane decedate de a-şi dona bunurile dacă prin aceasta s-a afectat rezerva succesorală a anumitor moştenitori);
  • clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea convenţiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei;
  • devine inaplicabilă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni;
  • executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

4. Publicitatea convenţiei matrimoniale:

  • pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;
  • după autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei (de la ofiţerul de stare civilă), notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei către:

- serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie;

- Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;

- celelalte registre de publicitate – ţinând seama de natura bunurilor, convenţiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în registrul comerţului, precum şi în alte registre de publicitate prevăzute de lege (în toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităţilor de publicitate speciale neputând fi acoperită prin înscrierea făcută în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale);

  • aceste dispoziţii nu exclud dreptul oricăruia dintre soţi de a solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate;
  • orice persoană poate cerceta Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi poate solicita, în condiţiile legii, eliberarea de extrase certificate, fără a fi obligată să justifice vreun interes;

5. Modificarea convenţiei matrimoniale:

  • convenţia matrimonială poate fi modificată înainte de încheierea căsătoriei, în aceleaşi condiţii cerute pentru încheierea ei;
  • dispoziţiile privind publicitatea şi respectiv inopozabilitatea convenţiei matrimoniale sunt aplicabile.

6. Încheierea convenţiei matrimoniale de către minor:

  • minorul care a împlinit vârsta de 16 ani şi pentru motive temeinice, având avizul medical şi acordul ocrotitorului legal, se poate căsători, poate încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă;
  • în lipsa încuviinţării sau a autorizării, convenţia încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile prevăzute de lege;
  • acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.

7. Nulitatea convenţiei matrimoniale

  • în cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă.
Legislatie: – Noul Cod Civil