Plangerea Penala

sanctiune disicplinara 150x150 Plangerea Penala

Potrivit art. 221 din Codul de procedura penala, organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens.

Plangerea poate fi formulata de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin  infractiune.

Plangerea va fi adresata organelor de ancheta (parchet, politie). Nu este o problema daca organul de ancheta sesizat nu este cel competent, potrivit legii, intrucat organul caruia i-a fost adresata sesizarea are obligatia sa o trimita celui competent.

Plangerea poate fi facuta atat in scris, cat si oral.

  • Cand este facuta oral, organul de ancheta/cercetare penala are obligatia sa intocmeasca un proces verbal in care sa le consemneze.

Recomandam formularea sesizarilor in scris si depunerea lor la registratura parchetului local (de pe langa judecatorie) din raza teritoriala in care a fost savarsita infractiunea sesizata sau a parchetului judetean (de pe langa tribunal).

In cazul infractiunilor de coruptie, intrucat urmarirea penala (ancheta) se efectueaza, de regula, de procurorul de la parchetul de pe langa tribunal, sesizarea trebuie adresata parchetului de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala a fost savarsita infractiunea de coruptie sesizata.

Sesizarea scrisa poate fi trimisa si prin posta, de preferat cu confirmare de primire.

De asemenea, sesizarea pentru orice infractiune de coruptie poate fi adresta si direct Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care va decide apoi asupra organelor de ancheta care vor efectua urmarirea penala. DNA are publicat pe pagina proprie de interent un formular on-line pentru comunicarea de date despre acte de corupţie.

Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, sau de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu-şi însuşeşte plângerea.

Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă.

In cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, prin care se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căruia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.

Potrivit Codului de procedura Penala, plangerea  trebuie sa contina:

  • numele petitionarului;
  • prenumele petitionarului;
  • CNP-ul petitionarului (Codul Numeric Personal);
  • calitatea petitionarului (precizarea daca actioneaza in nume personal sau ca mandatar/reprezentant al unei persoane; in acest caz, persoana reprezentata trebuie nominalizata);
  • domiciliul petitionarului;
  • descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii (e necesara o descriere cat mai exacta si detaliata a faptelor. Orice element de fapt, chiar aparent neimportant, care poate servi la stabilirea existentei infractiunii sesizate sau la identificarea fapturitorului, trebuie adus la cunostinta organelor de ancheta. Descrierea faptelor trebuie facuta cat mai obiectiv si cat mai detasat de emotiile, trairile, sentimentele, parerile sau aprecierile celui care relateaza);
  • indicarea faptuitorului, desigur daca este cunoscut (daca autorul plangerii nu cunoaste fapturitorul, va face mentiune in acest sens, urmand ca organele de ancheta sa procedeze si la identificarea faptutitorului)
  • indicarea mijloacelor de proba (este o mentiune foarte importanta pentru ca sesizarea sa fie cu adevarat eficienta. Spre exemplu, indicarea unor martori – de preferat cu nume complet si adresa-; de asemenea, trebuie remise organelor de ancheta orice inscrisuri, fotografii, inregistrari sau obiecte care pot servi la dovedirea sustinerilor din sesizare; daca acestea nu sunt detinute de petitionar, dar ii cunoaste pe detinatorii lor, trebuie sa precizeze in mod clar, in sesizare, cine detine respectivele mijloace de proba);
  • semnatura petitionarului.

Plângerea îndreptată la organul de urmărire penală, care nu cuprinde elementele mai sus prezentate, se restituie petiţionarului pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc.

Tags:

Leave a Reply